De vreo 5 zile ma tot gandesc ce sa postez ... mult prea multe ganduri si ideii imi invadeaza mintea intr-un haos necontrolat transformand creierul meu intr-o adevarata autostrada in plina aglomeratie, provocata de coliziunea frontala a autocarului de idei cu cel al sentimentelor :)
Fiind rapus de o raceala cumplita care nu mai vrea sa ma lase in pace de ceva timp ... azi am ramas acasa de la servici, iar lipsa oricarei actitivtati, lucru care ma innebuneste ...am hotarat sa imi fac putina oridine in minte si sa trimit agentii de circulatie (ordinie, disciplina si ratiune) sa faca putina liniste si sa elibereze fluxul de idei si informatie, sa faca ceea ce stiu ei mai bine: pace si liniste ... sa creeze un climat propice eliberarii de idei si sa faca loc ambulantei (creativitate), de mult blocata in trafic, sa ajunga la destinatie... asa ca la finalul acestei postari o sa vedem daca misiunea a fost un succes sau doar un esec total :)
Se pare ca pana la urma aceste zile in care am primit "arest la domiciliu" din partea doctorului am avut mai mult timp sa ma gandesc la viitorul meu mai mult ca niciodata ... trecuse deja prea mult timp de cand ma pierduse-me in amintirile unui trecut si uitasem cum e sa visezi si sa te gandesti la viitor . Lucurile la care m-am gandit cel mai mult au fost acelea legate de familia pe care o sa vreau sa mi-o intemeiz si in special la cea mai mare bucurie pe care o poate avea o familie ... copiii sai :) ... yup si toate astea mi-au adus aminte de scopul si visul meu nr 1 al vietii mele ... acela de a avea o familie fericita, in care sa domneasca iubirea si siguranta:)
Toate aceste lucrui m-a facut sa ma imaginez pe mine in postura de tatic ... wow nu mi-o venit sa cred ca timp de mai bine de 2 ore m-am gandtit la acest lucrur si zambeam doar imaginandu-ma pe mine in postura de tatic ... un tatic cu mintera unui "copilas" gata sa faca orice nazbatie alaturi de copii sai dar in acelasi timp invatandu-i cea ce ii responsabilitatea si iubirea adevarata.
Sincer abia astept sa vina acele clipe in care sa pot citesc povesti de nb, sa ma joc cu masinute sau chiar papusele alturi de copii mei ... iar daca as avea o fetita si cand o sa vina vremea in care poate iesi la intalniri sa pot sa le rup picioarele celor care vor sa ii franga inima :)
Pacat ca traim intr-o lume in care nu se mai pune prea mare accent pe familie si avem generatii de copii crescuti de internet si televizor (halal, educatie, halal comportament si viata) ... sper din tot sufletul sa nu ajung un parinte mult prea prins in problemele vietii de zi cu zi si sa uit de educatia copiilor mei ... le multumesc parintilor mei pt educatia pe care au reusit sa mi-o dea si sper ca si eu la randul meu sa pot sa ofer o educatie macar la fel de buna ca cea pe care am primit-o eu si fratele meu ...
As vrea ca visul meu sa devina visul tuturo si pt o clipa sa uitam de bani avere si putere ... sa visam la famili fericite si pline de iubire ... nu doar sa visam sa incercam sa intemeiem astfel de famili si probabil o sa putem sa asiguram un viitor mai mult celor ce urmeaza dupa noi :)
