joi, 22 iulie 2010

download direct din creier versiunea 1.1

Stau de juma de ora in fata laptopului si nu stiu ce naiba sa scriu am lasat prea multe sa se adune, iar acum toate gandurile imi sunt ferfelita. Ma simt captiv in propria lume si persoana ... parca nu mai cunosc lumea din jur si nu ma mai cunosc pe mine.
Prea multe lucruri s-au intamplat si am preferat sa tac sa las blogul deoparte. Sa incerc sa traiesc in realitatea, dar din pacate realitatea nu este nimik altceva decat un mare puzzle compus din iulziile zilnice din care ne hranim zilnic.
De prea multe ori am zis "Lasa ca o sa fie bine", dar oare chiar o sa fie bine??????? "Lasa ca trec/trecem si peste aceasta pasa naspa", dar oare peste a cata?cate mai urmeaza a fi?
Simt ca totul in jurul meu o ia razna si eu impreuna cu tot ce ma inconjoara ... as vrea sa plec dar nu stiu unde ... as vrea sa fug dar nu stiu de ce sau de cine!!!
Pana nu de mult (in urma cu putini ani) ma credeam un om cu principii si credeam ca le am bine stabilite ... credeam ca sunt bine ancorat in principiile si crezurile mele. Dar am hotarat sa fac un mic compromis, sa renunt doar la un princcipiu, apoi fara sa imi dau seama la un altul si apoi altul pana cand haosul s-a instalat.
Din punctul meu de vedere un om fara principii si fara vise nu mai are ce cauta pe acest pamant ... oare eu ce mai caut? am ajuns sa contest tot ceea ce credeam am renuntat la 98% din principiile mele ... cu alte cuvinte viata mea e un haos adevarat. Simt ca aleg fara nici o destinatie si astept sa se intample ceva dar nu stiu ce.
Probabil ca pentru cei care or sa citeasca acest post ... pe care inca nu stiu daca o sa il postez sau nu or sa se plictiseasca pentru ca nu are nici o logica, dar pentru mine conteaza pentru ca incerc sa descarc tot negavitismisnul si sa imi spun pasul cuiva. Cui? Pai mie cand o sa recitesc aceasta postare.
Am ramas fara idei ... sau mai bine zis m-am plictisit sa deschid cutia pandorei. Sunt mult prea multe pe care as vrea sa le scriu dar nu mai vreau. Mi frica sa nu pornesc pe o panta pe care odata ce ai pornit sa nu te mai poti opri. Vreau ca ale mele ganduri inca sa fie cenzurate... nu e bine ca sa spui tot ce gandesti pt ca poate ranesti si odata ce ai spus ceva cu greu sau niciodata nu mai poti repara.
Acum o sa merg la culcare cu o minte si cu 15 % mai libera si descarcata. Sper ca maine sa fie mai bine si uite asa mi-am si luat doza zilnica de iulzie :)))